"Drumul spre Vozia" a avut asupra mea un efect de narcotic. Am fost pur şi simplu vrăjit, desprins de realitatea imediată: de foame, de nesomn, de oboseala dată de faptul că am citit până la 5 dimineaţa cartea în faţa calculatorului. Nici n-am sesizat când a trecut timpul. Cele peste 200 de pagini cât am văzut că are cartea în format tipărit în mod normal nu le citeam continuu, n-aveam atâta răbdare. Acum nu m-am putut dezlipi....

Mi-a parut rău că s-a terminat . Mi-a parut rău că s-a terminat aşa cum s-a terminat asta ca un reproş autorului!!! Cum? Am stat până la 5 dimineaţa să aflu că de-abia începe aventura celor trei? Mai frumos din partea autorului ar fi fost să scrie amandouă volumele şi să le publice deodată. Aşa ceva nu se face!!!) Lăsând gluma la parte, cred că ar fi groaznic ca această carte sa aiba un final. Este un soi de "poveste fără sfârşit" - aşa ar fi normal să fie, în fond "rostul lor, al celor trei - după cum spunea un dac muribund - nu se va sfârşi niciodată." Povestea actuală tinde însă către un deznodământ... deşi... nu se ştie de unde poate răsări o nouă intrigă. Am avut un presentiment cam pe la capitolul 10 că va fi nevoie de un al doilea volum însă am tot sperat să apară răspunsuri la diversele întrebări. Acum am un presentiment că va fi nevoie de un al treilea volum... pe puţin. Senzaţia generală ce m-a încercat citind cartea a fost că autorul, Mihai-Andrei Aldea, nu mai e Părintele Aldea, preot al lui Hristos ci posesorul unor secrete, al unor misterii inaccesibile tuturor. O întrebare care le adumbrea pe toate celelalte izvorata din emotie, din admiratie a fost: "De unde ştie dom'le toate astea?", uitând de fapt lucrul principal - cartea este rodul imaginaţiei şi culturii autorului. Da, trebuie să recunosc, am citit cartea ca un copil, bucuros să descopere o lume nouă, fascinantă, plină de inedit. Până la urmă sentimentul ce se naşte în inimă, citind această carte este bucuria...

Baboi Alexe Costinel

---

Autorul vorbeste despre propria carte, pe site-ul http://universul-cartilor.com:

"E greu să vorbeşti în câteva de cuvinte despre cartea ce îţi însemnează debutul beletristic. Încerc…

Orice întâmplare se desfăşoară într-un plan sau domeniu al existenţei, mai mult sau mai puţin fantastic. “Drumul spre Vozia” are propriul său plan al existenţei, unul ce ţine de vechea cultură românească, cea pe care Ernest Bernea o vedea încă în anii 50 ca dispărută.

Şi totuşi, în sufletele noastre, un fir de aur mai tare ca oţelul ne leagă de această veche cultură, într-un chip ce este de neînţeles pentru străini. Pe acest fir pornind, am găsit lumea în care se întâmplă “Drumul spre Vozia”. Este o lume în duh - nu pot spune fantastică, deşi fantasticul nu lipseşte - ca o proiecţie duhovnicească şi totodată concretă a sufletului românesc.

Se cuvine, poate, să completez doar cu observaţia că romanul a fost alcătuit în 2000-2002, într-o vreme în care nu citisem “Stăpânul inelelor”. Aveam să-l citesc abia în 2007, când am avut o adevărată uimire în faţa întâlnirii pline de atâta asemănare şi atâta deosebire între două culturi vechi, amândouă dispărute astăzi."

Mihai-Andrei Aldea

---

Pe blogul sibco gasim urmatoarea impresie:

"Despre aceasta carte pot sa va spun ca am citit-o in prima noapte dupa conferinta de lansare si am trait-o in adevaratul sens al cuvantului. Am fost acolo langa personajele principale am “tresarit” si am avut emotii in momentele grele. Autorul iti impune cursul evenimentelor dar te lasa sa iti imaginezi acea lume extraordinara care se regasea foarte usor in Romania de altadata, o tara acoperita de paduri. Te simti atras de tabloul plin de culoare impletit cu atata maiestrie de autor si lasi sa curga imaginatia facandu-te stapan pe ambele maluri ale firului narativ. Suflul romanesc al cartii te face sa simti mult mai usor povestirea si poti identifica foarte usor chiar clisee din zilele noastre daca ai trait putin la tara, daca ai fost putin plecat prin munti. Nu va dezvalui prea multe din carte si va las sa patrundeti singuri in aceasta lume fantastica a marii paduri si va garantez ca nu o sa vreti sa mai iesiti de acolo."

---

LECTURA VOLUM I>